Peste 150 de experți din Europa și Statele Unite ale Americii au discutat la Chișinău despre viitorul prevenirii bolilor netransmisibile, promovarea sănătății și consolidarea colaborării multisectoriale.

Republica Moldova a găzduit cea de-a IV-a Conferință Internațională privind Bolile Netransmisibile, un eveniment care a reunit aproximativ 150 de participanți din Republica Moldova, Elveția, România, Italia, Serbia, Ungaria, Armenia, Georgia, Ucraina, Statele Unite ale Americii și alte țări, pentru a discuta cele mai actuale provocări și soluții în domeniul prevenirii bolilor netransmisibile, promovării sănătății și dezvoltării sistemelor moderne de sănătate publică.

Conferința s-a desfășurat în perioada 3–5 iunie 2026 și a fost organizată sub egida Ministerului Sănătății și a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) de către Societatea Igieniștilor din Republica Moldova, în colaborare cu Departamentul Medicină Preventivă al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, în parteneriat cu Proiectul moldo-elvețian „Viață sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile”, Swiss Tropical and Public Health Institute (Swiss TPH), cu susținerea Central European Initiative (CEI) și a Elveției.

Trei zile dedicate prevenirii, promovării sănătății și cercetării

Conferința a debutat pe 3 iunie cu reuniunea internațională a partenerilor proiectului iCREATE și o serie de prelegeri susținute de experți din Italia, România, Statele Unite ale Americii și Ungaria, dedicate stilului de viață sănătos, determinanților sănătății, prevenirii traumatismelor și promovării longevității active.

Pe întreaga durată a evenimentului, participanții au avut posibilitatea să viziteze expoziția internațională „Lucruri de zi cu zi: Viața cu o afecțiune cronică”, care a prezentat experiențe de viață ale persoanelor afectate de boli netransmisibile, ale îngrijitorilor și profesioniștilor implicați în prevenirea și gestionarea acestora.

De la politici publice la acțiune

Guvernanța sănătății publice și colaborarea intersectorială

Cea de-a doua zi a Conferinței, desfășurată la sediul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, a fost dedicată dialogului strategic privind prevenirea bolilor netransmisibile și consolidarea colaborării dintre sectoare.

Programul a reunit experți și lideri de opinie recunoscuți la nivel internațional în domeniul sănătății publice, medicinei preventive și politicilor de sănătate, inclusiv reprezentanți ai Organizației Mondiale a Sănătății, Swiss Tropical and Public Health Institute (Swiss TPH), Institutului Național de Sănătate Publică din România și ai unor universități de prestigiu din Europa și Statele Unite ale Americii.

În cadrul sesiunilor plenare și al prezentărilor keynote au fost abordate teme de actualitate privind progresul Regiunii Europene a OMS în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă pentru bolile netransmisibile, integrarea principiului „Health in All Policies / Sănătate în toate politicile”, provocările generate de dubla povară a malnutriției, precum și perspectivele Republicii Moldova în prevenirea și controlul bolilor netransmisibile.

Printre keynote speakerii Conferinței s-au numărat Kremlin Wickramasinghe, Regional Adviser pentru Nutriție, Activitate Fizică și Obezitate în cadrul Biroului Regional OMS pentru Europa, Predrag Duric, profesor și expert internațional în sănătate publică din Serbia, Simona Pârvu, director al Institutului Național de Sănătate Publică din România, și Marius Ungureanu, profesor de sănătate publică și politici de sănătate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Intervențiile acestora au adus în discuție cele mai recente dovezi, tendințe și recomandări internaționale privind prevenirea bolilor netransmisibile și consolidarea sistemelor de sănătate.

În contextul experiențelor prezentate de experții internaționali, reprezentanții instituțiilor naționale au evidențiat progresele și provocările Republicii Moldova în domeniul prevenirii bolilor netransmisibile și al consolidării sănătății publice.

Secretarul de Stat al Ministerului Sănătății, Angela Paraschiv, a accentuat rolul guvernanței în sănătatea publică în răspunsul la provocările generate de bolile netransmisibile:

„Reducerea poverii bolilor netransmisibile necesită o abordare care depășește limitele sectorului sănătății. Sănătatea trebuie integrată în toate politicile publice, iar prevenția trebuie susținută prin parteneriate durabile între instituții, autorități locale, comunități și parteneri de dezvoltare.”

Directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Nicolae Jelamschi, gazda celei de-a doua zile a Conferinței, a subliniat importanța comunicării și alfabetizării în sănătate: „Într-o societate marcată de schimbări rapide, dezvoltare tehnologică și un volum fără precedent de informații, sănătatea publică trebuie să investească nu doar în servicii și intervenții, ci și în capacitatea oamenilor de a înțelege, evalua și utiliza informația pentru a lua decizii sănătoase.”

La rândul său, Serghei Cebanu, șeful Departamentului Medicină Preventivă al USMF „Nicolae Testemițanu” și principalul organizator al Conferinței, a evidențiat importanța consolidării legăturii dintre cercetare, educație și practică: „Conferința creează un spațiu unic de dialog între cercetători, practicieni și factori de decizie. Rolul nostru este să transformăm cunoștințele și dovezile științifice în soluții aplicabile, capabile să genereze schimbări reale pentru sănătatea populației.”

„Experiența Republicii Moldova demonstrează că schimbările durabile apar atunci când politicile, instituțiile și comunitățile lucrează împreună. În ultimii ani, am văzut cum instrumentele dezvoltate pentru prevenirea bolilor netransmisibile au fost transformate în capacități locale, parteneriate multisectoriale și rezultate concrete pentru oameni. Aceasta este esența unei sănătăți publice moderne: să construiești sisteme care ajută oamenii să rămână sănătoși, nu doar să trateze boala.”, a subliniat Helen Prytherch, directoarea Proiectului moldo-elvețian „Viață sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile” și reprezentanta Swiss Tropical and Public Health Institute (Swiss TPH).

Zinaida Bezverhnii, Ofițer Național pentru Programe de Sănătate al Biroului de Cooperare al Elveției în Republica Moldova și moderatoare a panelului dedicat strategiilor intersectoriale pentru prevenirea bolilor netransmisibile, a evidențiat importanța promovării sănătății, a comunicării, a alfabetizării în sănătate și a colaborării multisectoriale în reducerea factorilor de risc și creșterea rezilienței comunităților. Discuțiile din cadrul panelului au adus în prim-plan experiențe și bune practici din Republica Moldova și din alte țări europene privind integrarea sănătății în toate politicile și consolidarea prevenirii la nivel populațional.

Profesorul Marius Ungureanu, expert în sănătate publică și politici de sănătate din România, a subliniat că: „Experiența europeană demonstrează că cele mai eficiente rezultate sunt obținute atunci când prevenția devine o responsabilitate comună a întregii societăți, iar politicile publice sunt construite prin colaborarea dintre sectoare și niveluri administrative.”

La rândul său, Simona Pârvu, director al Institutului Național de Sănătate Publică din România, a atras atenția asupra necesității consolidării investițiilor în prevenție și sănătate publică: „Deși toate documentele strategice europene și recomandările Organizației Mondiale a Sănătății recunosc rolul central al prevenției, aceasta continuă să beneficieze de resurse insuficiente în raport cu amploarea provocărilor pe care le are de gestionat. În contextul infodemiei și al dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale, investițiile în sănătatea publică și alfabetizarea în sănătate devin mai importante ca oricând.”

De la cercetare la acțiune

În cea de-a doua parte a zilei au fost prezentate instrumente și modele dezvoltate și implementate în cadrul Proiectului moldo-elvețian „Viață sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile”, implementat de Institutul de Sănătate Publică și Boli Tropicale (Swiss TPH).

Participanții au analizat exemple concrete de aplicare a recomandărilor OMS și ale Uniunii Europene în Republica Moldova, inclusiv utilizarea profilurilor teritoriale de sănătate, implementarea protocoalelor PEN nr. 1 și 2 ale OMS, dezvoltarea asistenței comunitare integrate, mobilizarea comunitară și Strategia de comunicare instituțională a ANSP, prezentată ca instrument de guvernanță în sănătatea publică.

Ziua s-a încheiat cu sesiunea interactivă „From Tools to Impact – The Local Ecosystem of NCD Prevention and Management”, care a reunit reprezentanți ai sănătății publice, administrației publice locale, asistenței sociale, organizațiilor neguvernamentale și beneficiari ai intervențiilor comunitare.

Prin exemple reale și mărturii directe, participanții au demonstrat modul în care colaborarea intersectorială contribuie la dezvoltarea unor comunități mai sănătoase, mai implicate și mai reziliente.

Investiții în noua generație de cercetători

Cea de-a treia zi a Conferinței a fost dedicată controlului tutunului, rolului nutriției în prevenirea bolilor netransmisibile și dezvoltării capacităților de cercetare.

Tinerii cercetători și doctoranzi au participat la sesiuni de mentorat și ateliere practice susținute de experți internaționali din România, Serbia, Franța, Statele Unite ale Americii și alte țări, consolidându-și competențele în cercetare, comunicare științifică și elaborarea politicilor bazate pe dovezi.

O platformă regională aflată la a patra ediție

Aflată la cea de-a patra ediție, Conferința Internațională privind Bolile Netransmisibile s-a consolidat ca una dintre cele mai importante platforme regionale de schimb de experiență în domeniul sănătății publice, reunind experți, cercetători, practicieni și factori de decizie din Europa și America de Nord.

Concluzia comună a celor trei zile de dezbateri a fost că reducerea poverii bolilor netransmisibile necesită mai mult decât servicii medicale performante. Sunt necesare investiții constante în prevenție, promovarea sănătății, alfabetizare în sănătate, comunicare și colaborare multisectorială, pentru a construi comunități mai sănătoase, mai reziliente și mai prospere.