Numărului celor sfătuiți de un lucrător medical să renunțe la tutun este în creștere, în ultimii trei ani. Unul din cele mai citate motive, în luarea deciziei de a renunța la fumat este sfatul lucrătorului medical. Datele au fost extrase din Studiul de caz-control privind cunoștințele, atitudinile și practicile populației în bolile netransmisibile, realizat în anul 2017 și anul 2020. Acesta a măsurat efectele generate de aplicarea celor mai eficiente instrumente ale OMS în domeniile de sănătate publică și asistență medicală primară, așa numitele „best buys” pentru diminuarea impactului bolilor netransmisibile.
Participanții la sondajele din anul 2017 și anul 2020 din raioanele de intervenție care au fost sfătuiți de un lucrător medical să renunțe la tutun în ultimii trei ani au fost în proporție de 13,3%. Din aceștia, un sfert, 25% au fost sfătuiți să renunțe la tutun, în anul 2017. În anul 2020, proporția respondenților a crescut semnificativ, cu 12% și a constituit la 37%.
Creșterea a fost mai pronunțată în localitățile rurale (de la 23,5% la 40,1%) față de cele urbane, unde nu s-a înregistrat vreo modificare a acestui indicator (29,6%). Atât bărbații cât și femeile au raportat că au primit sfaturi de la un lucrător medical cu privire la renunțarea la tutun și tendința a fost în creștere.
Bărbații au primit cu 12,3% mai multe sfaturi din partea lucrătorilor medicali (de la 33,4% la 45,7%) în anul 2020 față de anul 2017, iar femeile cu 11,1% mai multe sfaturi (de la 17,8% la 28,9%). Tendința de creștere este valabilă și pentru cele două grupuri de vârstă. Pentru participanții de 18-44 ani acest indicator a crescut cu 10,1% (de la 24,7% la 34,8%) și cu 5,2% (de la 34,8% la 40,0%) pentru cei de 45-69 ani.
Alte cele mai des citate motive în luarea deciziei de a renunța la tutun sunt: decizia personală (58,1%) și existența problemelor de sănătate (26,5%).
Studiul a mai relevat că nivelul de cunoaștere al populației chestionate a factorilor de risc comportamentali care influențează apariția și dezvoltarea bolilor cardiovasculare, a hipertensiunii și a diabetului zaharat a crescut cu 3 %. Menționăm, consumul de tutun este un factor de risc comportamental esențial pentru aceste boli cronice, iar acesta poate fi exclus în totalitate.
Studiul a acoperit populația adultă din Republica Moldova divizată în două grupuri de vârstă (18-44 de ani și 45-69 de ani) și două grupuri de raioane (10 raioane de intervenție ale proiectului și 10 raioane de control) din totalul de 35 de raioane ale Republicii Moldova.
Studiul de caz-control privind cunoștințele, atitudinile și practicile populației în bolile netransmisibile a fost efectuat în anul 2017 și în anul 2020, respectiv, la început și sfârșit de implementare a Fazei I a proiectului și este concludent pentru eficiența intervențiilor realizate de proiectul moldo-elvețian „Viață sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile” care susține Ministerul Sănătății și Agenția Națională pentru Sănătatea Publică (ANSP) în efortul de a diminua impactul bolilor netransmisibile.
Proiectul moldo-elvețian „Viață sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile” este realizat de Institutul Elvețian de Boli Tropicale și Sănătate Publică și este susținut financiar al Biroului de Cooperare al Elveției. Elveția este unul din cei mai mari donatori în sănătate pentru Republica Moldova.
