Dragi participanți și facilitatori la „Atelierele de instruire ale echipelor teritoriale privind elaborarea planurilor de acțiuni pentru prevenirea și controlului bolilor netransmisibile în baza profilului de sănătate” vă prezentăm o serie de interviuri realizate cu trainerii pe care i-ați cunoscut în timpul celor șase zile de lucru asupra drafturilor de Planuri teritoriale.

Sperăm că interviurile cu experții internaționali din cadrul Institutului Tropical și de Sănătate Publică din Elveția (Swiss TPH), Axel Hoffmann, director adjunct, departamentul educație și instruire, Bernadette Peterhans, șefa unității de Instruire profesională, educație și instruire și Adela Berisa, specialistă, departamentul educație și instruire vă vor motiva să continuați cu spor activitățile inițiate.

INTERVIU cu Axel Hoffmann, director adjunct, departamentul educație și instruire Swiss TPH.

Care este impresia după un maraton de 6 zile de Ateliere și perioada grea de pandemie?

Axel Hoffmann: Știi, a fost o istorie lungă până am ajuns aici. La sfârșitul lui aprilie nu mi s-a permis să vin din considerente de securitate. Până pe 25 aprilie Republica Moldova era în lista țărilor cu risc înalt de contractare a virusului pandemic de COVID-19, respectiv trebuia permanent să discutăm foarte deschis cu directoarea de proiect din Basel și cu lidera de proiect de la Chișinău timpul pentru furnizarea Atelierelor. Într-un final, suntem aici și suntem bucuroși că am avut această oportunitate de a veni în Republica Moldova ca să furnizăm atelierele, față în față cu participanții.

Acest gen de activitate întotdeauna a fost intens (nota redacțională: experții elvețieni au mai furnizat, în anii 2018 și 2019, astfel de ateliere în cadrul activităților Proiectului moldo-elvețian „Viață Sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile”). Dacă în anii 2018 și 2019 lucram fără zile libere, în acest an am lucrat sâmbătă, dar am avut o duminică liberă. Așa că, maratonul a avut o mică pauză.

Cu privire la rezultate și la proiectele pe care le-au elaborat echipele multidisciplinare - desigur, ele nu sunt perfecte, și echipele trebuie consiliate în continuare. Cel mai important lucru obținut este că grupurile au fost unite și participanții au înțeles interdependența între activitățile sectoarelor pe care le reprezintă pentru rezolvarea problemei de sănătate a populațiie din raion. Asta i-a unit și făcut să lucreze împreună. Cât mă privește, eu sunt bucuros, fericit și satisfăcut de rezultatele de la această etapă.

Vedeți vreo diferență dintre atelierele din anii 2018, 2019 și cele din 2021?

Axel Hoffmann: Da. În anul 2019 am avut grupuri care avuseseră parte de instruire în anul 2018, când erau 7 zile de instruire în total, dintre care 4 zile erau dedicate instruirii privind cadrul logic al proiectelor. Respectiv, în anul 2019, participanții deja au aplicat cadrul logic pentru dezvoltarea proiectului.

Anul asta este mult mai intens, doar 3 zile pentru tot. În schimb, trebuie să subliniez, ei au avut parte de facilitatori. Datorată facilitatorilor din grupuri, totul a derulat foarte bine. Ajutorul facilitatorilor pe parcursul atelierului a contat extrem de mult pentru rezultatele obținute. Pentru asta le mulțumesc mult!

Este vreo diferență între proiectele de prevenire și control al BNT și proiecte feluri de proiecte în sănătate?

Axel Hoffmann: Da este. Dacă ne ocupăm de prevenirea și controlul BNT avem nevoie de mai puține investiții financiare, in contrast cu proiectele directe in sănătate care adesea presupun procurări de echipamente, și costurile se ridică la sute de mii de euro.

Văd o mare șansă pentru dezvoltarea proiectelor de prevenirea și controlul BNT pentru că implică participarea mai multor actori, părți interesate care pot acționa în mod conjugat și pot asigura sustenabilitatea. Asta și îmi place în acest gen de proiecte.

Pe de altă parte este și dificil, pentru că în prevenirea și controlul BNT, adesea trebuie să convingem populația-țintă că are o problemă. În timp ce într-o secție spitalicească nu e nevoie de asta, pacienții, populației-țintă știe că are o problemă de sănătate care trebuie rezolvată.

În prevenirea și controlul BNT e nevoie de noi abordări, noi idei, aplicabile la nivel local pentru întreaga populație.

Dar chiar și așa, în ambele cazuri, autoritățile cunosc și au subliniat asta în timpul atelierelor, că întotdeauna trebuise implicate comunitățile locale. Și eu știu că Proiectul „Viață Sănătoasă” a implicat din start comunitățile locale.

Comparativ cu anul 2018, autoritățile înțeleg mai bine ce înseamnă prevenirea, controlul BNT și promovarea sănătății?

Axel Hoffmann: În mod sigur participanții percep și înțeleg mai adânc aceste concepte. Comparativ cu anii precedați în care în proiecte abordau mai mult temele legate de servicille medicale. În acest an, participanții au avut propuneri mai complexe, ce țin de sănătatea publică. Și asta se datorează faptului că au fost formate grupuri intersectoriale. Acum participanții vorbesc într-un limbaj comun și asta este tare îmbucurător.

Legat de pandemia de COVID-19, poate ai un mesaj special pentru participanți.

Axel Hoffmann: Să continue comunicarea. Comunicarea online nu este o barieră, pentru a extinde cooperarea cu alte sectoare și să caute să fie mult mai incluzivi. Să includă în grupurile de lucru specialiști din cât mai multe domenii, mai ales din educație, pentru că sănătatea se educă.

Ce este important pentru ca proiectele de prevenire și control al BNT și de promovare a sănătății să fie durabile în teritorii?

Axel Hoffmann: Sunt trei lucruri importante. În primul rând, autoritățile locale au nevoie de susținere și motivare. Un simplu „Mulțumesc!” din partea autorităților centrale pentru lucrul făcut, adesea poate fi suficient pentru ca să continui această activitate, poate chiar cea mai importantă pentru populația din teritoriu. Pentru că ce este mai important ca sănătatea?! În al doilea rând, e nevoie ca instituțiile specializate centrale să țină permanent în vizor aceste proiecte și activitatea echipelor intersectoriale, să le monitorizeze și evalueze. În al treilea rând, toți vorbesc despre durabilitate/sustenabilitate, care presupune și asistență financiară, fără de care lucrurile nu se vor mișca, ca și în cazul unei mașini fără combustibil. Sustenabilitatea financiară poate fi asigurată și la nivel de raion, în caz că acest lucru este fezabil din punct de vedere politic, al procesului decizional. Vreau să cred că echipele vor avea puterea ca cel puțin încă un an să le dezvolte și continue, după implementarea de jumătate de an susținute fiind de Proiectul „Viață Sănătoasă: reducerea poveri bolilor netransmisibile” .

Vă mulțumim foarte mult pentru interviu, pentru faptul că ați acceptat provocările acestui an de a veni pe loc ca să furnizați atelierul!

Urmăriți mâine interviul cu Bernadette Peterhans, experta internațională, facilitatoarea Atelierului de la Chișinău, șefa unității de Instruire profesională și educație, Swiss TPH.