370 de asistenți sociali comunitari și practicieni ai Direcțiilor raionale de asistență socială și protecție a familiei din 10 raioane pilot* ale Proiectului moldo-elvețian „Viață Sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile” au învățat cum să prevină arderea profesională și să gestioneze stresul la locul de muncă. Este vorba despre practicienii care sunt antrenați în procesul de implementare a modelelor de asistență comunitară integrată (ACI) pentru persoanele cu boli netransmisibile (BNT) și multiple vulnerabilități.

Activitatea a fost realizată în cadrul a zece seminare organizate în sinergie de două Proiecte moldo-elvețiene „Viață Sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile” și  MENSANA –„Suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în Moldova.  Seminarele au fost furnizate de Andrei Eșanu, psihiatru, psihoterapeut, formator național în sănătate mintală MENSANA, în perioada 28 aprilie - 9 iunie 2021.

Pentru a preveni arderea profesională care afectează calitatea vieții personale și cea a serviciilor acordate, participanții au învățat cum să recunoască semnele suprasolicitării psiho-emoționale, factorii de risc ce pot declanșa stresul și au fost ghidați în aplicarea tehnicilor de relaxare.

Arderea profesională pentru lucrătorii din prima linie din sectorul de sănătate și social în perioada de pandemie COVID-19 este un fenomen foarte răspândit.

„Astăzi, complexitatea provocărilor cu care se confruntă asistenții sociali, mai ales în zonele rurale, în acordarea serviciilor de asistență socială comunitară, impune necesitatea unei dedicări profesionale, uneori, la limita capacitărilor fizice și emoționale ale profesionistului, astfel, prezența stresului la locul de muncă și arderea profesională tot mai des devine o realitate în exercitarea atribuțiilor de serviciu”, explică Tatiana Dnestrean, expertă în Asistență integrată/Asistență socială, din cadrul Proiectului moldo-elvețian „Viață Sănătoasă”. 

Rolul asistentului medical comunitar este să contribuie la eficientizarea modului de prestare a serviciilor de asistență medicală primară, prin conectarea cu serviciile de asistență socială, de îngrijiri la domiciliu și implicarea în coordonarea intervențiilor comunitare a administrației publice locale.  

„Consecințele sindromului arderii profesionale pot fi evitate. E important să știm cum se manifestă problema, pentru ca s-o putem recunoaște și gestiona în timp util. Dar, de fapt, calea cea mai corectă pentru angajați și pentru angajatori este păstrarea unui mediu de muncă sănătos și echilibrat. Atunci când oamenii își cunosc bine sarcinile, când responsabilitățile sunt partajate în mod echitabil între membrii echipei și când este asigurat raportul corect între serviciu și viața personală, riscurile arderii profesionale scad”, adaugă Andrei Eșanu, psihiatru, psihoterapeut, formator național MENSANA.

Participanții la seminare au apreciat ajutorul de care au beneficiat și au menționat că tehnicile învățate îi vor ajuta să evite situațiile de suprasolicitare emoțională la locul de muncă.

Din anul 2019, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, autoritățile publice locale și sectoriale din raioanele-pilot dezvoltă și implementează două modele ACI, cu suportul financiar al Elveției, prin intermediul proiectului „Viață Sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile”, implementat de Institutul Tropical și de Sănătate Publică.

*Fălești, Ungheni, Orhei, Briceni, Edineț, Criuleni, Ștefan-Vodă, Cahul, Taraclia, Vulcănești