Pe 16 octombrie, întreaga lume marchează Ziua Mondială a Alimentației, sub genericul „Mână în mână pentru alimente mai sigure și un viitor mai bun” – un apel global la cooperare și responsabilitate comună pentru construirea unui sistem alimentar sigur, echitabil și durabil.

Context global: o lume în dezechilibru alimentar

Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), peste 673 de milioane de persoane suferă de foame, în timp ce milioane de altele se confruntă cu supraponderabilitate și obezitate. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atenționează că, din 1990 până în 2022, obezitatea s-a dublat la adulți și s-a cvadruplat la adolescenți. În 2022, 43% dintre adulți erau supraponderali, iar 16% – obezi, iar în rândul copiilor și adolescenților cu vârste între 5 și 19 ani, 390 de milioane prezentau supraponderabilitate, dintre care 160 de milioane obezitate.

Conform Raportului UNEP 2024, în 2022 au fost irosite 1,05 miliarde de tone de alimente, echivalentul a 19% din totalul disponibil pentru consumatori, iar 60% din această risipă provine din gospodăriile individuale. Aceste date confirmă că omenirea trăiește o criză de echilibru alimentar: o parte a lumii suferă din lipsă de hrană, iar alta – din cauza exceselor și a risipei.

Moldova între două provocări: malnutriție și obezitate

În Republica Moldova, malnutriția și obezitatea coexistă, reflectând o tranziție alimentară marcată de consumul ridicat de produse ultraprocesate, bogate în sare, zahăr și grăsimi nesănătoase.

Potrivit Studiului STEPS 2021, peste 63,9% dintre adulți sunt supraponderali, iar 22,7% suferă de obezitate – o creștere de 8% față de anul 2013. În rândul adolescenților, conform Studiului HBSC 2022, 16% sunt supraponderali, iar 4% – obezi.

Pe de altă parte, 2,5% din populație se confruntă cu subnutriție, iar 6,6% dintre copiii sub cinci ani sunt prea scunzi pentru vârsta lor, potrivit Indicelui Global al Foamei 2024, care plasează Republica Moldova pe locul 24 din 127 de țări, cu un scor al foamei scăzut (5,6).

Această combinație paradoxală de supraponderalitate și carențe nutriționale evidențiază necesitatea urgentă de a promova alegeri alimentare sănătoase și comportamente responsabile.

Rolul autorităților: politici și acțiuni pentru sănătate publică

Pentru a răspunde acestor provocări, Ministerul Sănătății și Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) implementează acțiuni complexe în cadrul Programului Național pentru Prevenirea și Controlul Bolilor Netransmisibile 2023–2027, orientate spre:

• reducerea consumului de sare, zahăr și grăsimi trans;
• promovarea unei diete bazate pe legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe;
• educația nutrițională în familie, școală și comunitate;
• fortificarea capacităților instituționale în domeniul siguranței alimentare și al nutriției.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică subliniază că, în contextul creșterii obezității și al dezechilibrelor nutriționale, alimentarea sănătoasă și echilibrată reprezintă un pilon central al prevenirii bolilor netransmisibile. Prevenirea malnutriției și a obezității este o responsabilitate comună – fiecare cetățean, instituție și comunitate are un rol esențial în asigurarea unei alimentații sigure, diversificate și durabile.

Contribuția Proiectului „Viață sănătoasă”

Aceste eforturi sunt consolidate de Proiectul moldo-elvețian „Viață sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile”, finanțat de Guvernul Elveției (SDC) și implementat de Swiss TPH.

Proiectul a contribuit esențial la elaborarea și aplicarea Planului Național în domeniul bolilor netransmisibile, la inițierea și organizarea Simpozionului Internațional „Nutriția modernă: provocări și oportunități”, precum și la promovarea alimentației sănătoase prin trei campanii naționale de comunicare:

• „Redu sarea - Alege ce mănânci!” (2019)
• „Redu grăsimile trans! Alege ce mănânci!” (2020)
• „Redu zahărul! Alege ce mănânci!” (2021)

Tot în cadrul Proiectului a fost sprijinită instituirea programului de masterat în nutriție în cadrul USMF „Nicolae Testemițanu”, precum și crearea unei platforme de dialog între autorități, industria alimentară, HoReCa și rețelele naționale de supermarkete alimentare, cu scopul reducerii conținutului de zahăr din produsele alimentare disponibile pe piață.

Eveniment științific dedicat alimentației moderne

În contextul acestor progrese, pe 20 octombrie 2025, în incinta USMF „Nicolae Testemițanu”, va avea loc cea de-a treia ediție a Simpozionului Științifico-Practic Internațional „Nutriția modernă: provocări și oportunități”, cu tema „Promovarea alimentației sănătoase prin schimbare de comportament”.

Evenimentul va reuni specialiști din Republica Moldova, Elveția, SUA și România, care vor împărtăși cele mai recente dovezi științifice și experiențe practice privind alimentația sănătoasă, prevenirea bolilor netransmisibile și promovarea sănătății populației.

Pentru un viitor mai sigur

Ziua Mondială a Alimentației 2025 ne amintește că fiecare acțiune contează – de la ceea ce punem în coșul de cumpărături până la felul în care prevenim risipa alimentară.
Sănătatea începe din farfurie, iar un viitor mai sigur pentru toți se construiește mână în mână, prin alegeri informate, comportamente responsabile și solidaritate comunitară.

Comunicat elaborat în cooperare cu Ministerul Sănătății, Agenția Națională pentru Sănătate Publică și Proiectul moldo-elvețian „Viață sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile”, implementat de Institutul Elveției de Sănătate Publică și Boli Tropicale (Swiss TPH), cu sprijinul Biroului de cooperare al Elveției în Republica Moldova (SDC).